Osteoporoza este o afectiune care duce la fragilizarea oaselor si predispune la aparitia fracturilor. In general, fracturile apar:

  •          la incheietura mainii prin caderea pe mana incordata, ducand la aparitia deformarilor si a durerii in partea inferioara a antebratului;
  •          la vertebrele coloanei in timpul ridicarii de greutati, ducand la aparitia unor dureri intense si a hipersensibilitatii;
  •          la bazin, ca urmare a cazaturilor, facand ca mersul sa fie imposibil.

Oasele sunt formate din fibre osoase intarite de saruri de calciu si sunt invaluite in celule osteoblaste, care creeaza matricea noua si osteoclaste, care indeparteaza matricea calcificata in procesul de degradare.

Densitatea maxima a oaselor este atinsa la 20 de ani, degradarea tesutului osos incepand sa apara dupa 30 de ani, cand densitatea scade.

Osteoporoza duce la pierderea excesiva a masei osoase, fiind mai frecvent intalnita in cazul femeilor. Estrogenul produs de ovare ajuta la protejarea oaselor impotriva unei resorbtii excesive, dupa instalarea menopauzei, nivelul estrogenului scade, crescand resorbtia. Astfel, in primii 5 ani de la instalarea menopauzei, masa osoasa scade cu pana la 5% anual.

Riscul de aparitie a osteoporozei creste in cazul instalarii menopauzei premature, pana in 45 de ani, al fragilitatii oaselor cauzate de fracturi anterioare, al imobilitatii pe termen lung, al factorilor genetici care predispun la o regenerare insuficienta a tesutului osos, al afectiunilor precum anorexia, artrita reumatoida, insuficienta testosteronului la barbati, al activitatii crescute a glandei tiroide sau paratiroidei, al consumului de tutun, alcool sau steroizi.

Tratarea timpurie si eficienta a afectiunii diminueaza riscul simptomelor la jumatate. Pentru diagnosticare, medicii recurg la absortiometrie prin radiografie duala, tomografie computerizata si ultrasunete.

In cazul in care nu exista scaderi ale masei osoase, afectiunea nu se poate identifica prin radiografie.

Fracturile cauzate de osteoporoza sunt dureroase, cresc riscul pentru aparitia altor fracturi si duc in general la invaliditate sau chiar la deces.

Tratamentul fracturilor de sold necesita interventie chirurgicala, in cadrul careia se inlocuieste portiunea de os afectata cu o placa din metal sustinuta de suruburi speciale.

In urma fracturarii osului coxal, aproximativ 20% din persoane decedeaza pana intr-un an, 50% nu se pot deplasa singure si aproximativ 25% au nevoie de ingrijire de specialitate.

Pentru ameliorarea simptomelor, in afara tratamentului medicamentos, medicii recomanda activitatea fizica constanta, eliminarea alcoolului si a tutunului si consumul de alimente care abunda in calciu si vitamina D. Totodata, este important sa adoptati o postura corecta si sa preveniti caderile pentru a inlatura riscul de fracturare a oaselor.