- today
- label Tratamente si dispozitive ortopedice
- favorite 0 like-uri
- remove_red_eye 1901 vizualizari
Entorsa este un traumatism generat de supraintinderea ligamentelor. Cele mai predispuse articulatii sunt glezna, genunchiul, degetele si incheietura mainii.
Entorsa gleznei este cea mai des intalnita si necesita un timp de refacere mai mare decat o fractura a oaselor regiunii. Cele mai comune semne sunt: inflamatia, durerea localizata, tumefierea, scaderea elasticitatii ligamentelor.
Articulatia gleznei permite corpului sa se adapteze la un teren accidentat in timpul mersului. Aproximativ 83% din leziunile la nivelul gleznei sunt entorsele, 85% dintre ele fiind produse prin inversie laterala. Recuperarea inadecvata predispune la noi entorse.
Prevenirea entorselor se face prin utilizarea echipamentelor sportive adecvate, practicarea exercitiilor de incalzire si relaxare musculara, o atentie sporita la terenurile accidentate.
Factorii care predispun la aparitia entorselor sunt tonusul muscular slab, sedentarismul, lipsa conditiei fizice, obezitatea, accidentele care adauga stres la nivelul ligamentelor, practicarea unor activitati fizice care suprasolicita articulatiile.
Flexia plantara si inversia labei piciorului apar la mersul pe un teren accidentat sau in caz de aterizare pe un picior. O alta cauza o reprezinta supraincarcarea mecanica a muschilor peronieni. Rotatia fortata a gleznei duce la aparitia entorsei sindesmotice. Acest tip de entorsa apare mai rar si necesita o perioada de vindecare mai lunga.
Simptomele entorselor
- Durerea brusca, intensa si aparitia edemului si a echimozelor, care indica un ligament rupt;
- Piciorul devine rece sau apar paresteziile, care indica faptul ca tesutul este afectat neurovascular;
- Deformari ale gleznei, edeme, echimoze;
- Durerea la mers, care indica faptul ca nu exista fracturi sau instabilitate.
Complicatii
Complicatiile care pot aparea sunt diverse si depind de gradul de severitate a entorsei:
- Leziuni la nivel intra-articular ;
- Subluxarea tendonului peroneal;
- Fractura osului talar;
- Instabilitatea laterala cronica;
- Edemul prelungit;
- Sindromul de durere regional sau distrofie simpatico reflexa.
Diagnosticare
Consultul de specialitate este necesar daca:
- Osul este deformat
- Articulatia are o mobilitate anormala
- Greutatea nu este sustinuta dupa 24 de ore de la producerea leziunii din cauza durerii
- Mersul este dificil dupa cateva zile de la producerea leziunii
- Degetele sunt reci
Diagnosticul se stabileste in urma unor investigatii care includ: radiografia, in cazurile in care exista o sensibilitate la palparea anumitor zone, scanarea tomografica sau prin rezonanta magnetica, care ajuta la vizualizarea tesuturilor moi sau artroscopia gleznei, utila in probleme cronice si acute ale gleznei si recomandata daca exista corpi straini sau defecte osteocondrale.
Tratament
Tratamentul recomandat include terapie fizica pentru entorsele moderat severe, bazata pe crioterapie si electrostimulare musculara pentru a diminua durerea si tumefierea si administrarea de analgezice si antiinflamatoare nesteroidiene.
Mediciirecomanda repaus, aplicarea de gheata, compresie locala, ridicarea membrului si, in cazurile mai grave, interventia chirurgicala. Pentru scaderea edemului, se recomanda mentinerea membrului deasupra nivelului inimii. Gheata ajuta in general la diminuarea edemului si a durerii. Articulatia poate fi folosita din nou dupa 1-3 zile de la producerea entorsei.
In general, se recomanda punerea in ghips a articulatiei. Se mai recomanda exercitiile pasive de inversie si eversie a labei piciorului si redobandirea tonusului muscular prin efectuarea de exercitii izometrice.