Displazia de sold reprezinta o tulburare de dezvoltare a soldului care se diagnosticheaza in cazul bebelusilor printr-o ecografie si care poate fi tratata timpuriu in copilarie cu ajutorul unor tratamente de specialitate.

In cazul in care tratamentul se aplica cu intarziere, consecintele pot fi grave, ducand la uzura articulatiilor si la aparitia coxartrozei la adultii tineri, necesitand ulterior inlocuirea articulatiei soldului.

Problemele pot aparea la maturitate in urma unor eforturi mai mari, in timpul sportului sau al altor activitati fizice, producand dureri in zona inghinala sau in zona soldului.  

Displazia de sold netratata duce la afectarea soldului si la uzarea articulatiei din cauza presiunii aplicate incorrect asupra acesteia. In astfel de situatii apare artroza dureroasa a soldului inainte de varsta de 40 de ani.

Uzura poate fi insotita de dureri puternice in este insotita de dureri puternice, in special dupa perioade mai mari de sedere sau de stat in picioare. Mobilitatea si capacitatea motorie a soldului scade, afectand calitatea vietii persoanei bolnave.

In cazul adultilor, displazia de sold se poate diagnostica cu ajutorul unei radiografii care permite vizualizarea formei si pozitiei articulatiei, precum si prezenta semnelor specifice artrozei, daca este cazul.

Persoanele adulte care sufera de displazie de sold necesita interventii chirurgicale pentru corectarea pozitiei articulatiei si prevenirea degradarii acesteia.

Osteotomia tripla de bazin implica separarea osului iliac, osului pubian si a osului ischion si regruparea acestora intr-o pozitie diferita. Scopul este de a corecta cupa acetabulara si de a permite o inchidere mai buna a capului femural.

Interventia chirurgicala ajuta la eliminarea aproape totala a durerilor in cazurile in care articulatia nu este afectata de artroza. Daca articulatia este afectata in mare proportie, medicii recomanda folosirea unei proteze de sold.

Kinetoterapia, fizioterapia si masajul medical pot ajuta in tratarea displaziei. Kinetoterapia vizeaza refacerea mobilitatii articulare prin educarea miscarilor la nivelul soldului, in special a celor de flexie, aductie si rotatie externa, precum si refacerea fortei musculare, a muschilor fesieri, a tensorului fasciei late, a muschilor flexori si rotatori interni cu rol in imobilizarea soldului la mers, precum si redarea stabilitatii si a miscarii controlate.

Fizioterapia se poate aplica sub forma de termoterapie, hidroterapie si electroterapie. Termoterapia se bazeaza pe folosirea caldurii umede sub forma impachetarilor cu parafina cu namol si nisip, in timp ce hidroterapia foloseste baia calda simpla, baia cu masaj, iod sau kinetoterapica.

In unele cazuri, masajul poate ajuta local si general, diminuand durerile si accelerand circulatia locala, procesele de resorbtie si metabolismul bazal si stimuland aparatul circulator si respirator.